Sunt reci, efervescente și foarte ușor de găsit. Le bem la terasă, în vacanță, la film sau în drum spre serviciu. Băuturile acidulate par o soluție rapidă pentru sete, mai ales vara, dar consumul lor frecvent ne poate afecta sănătatea dentară.

Impactul asupra copiilor este foarte important, deoarece băuturile acidulate sunt ușor accesibile, au reclame atrăgătoare și sunt frecvent asociate cu vacanța, distracția și timpul petrecut cu prietenii [1]. În timpul verii, schimbarea rutinei și reducerea supravegherii pot favoriza consumul mai frecvent [2]. Prin conținutul de zahăr și acizi, aceste băuturi cresc riscul de carie și eroziune dentară [3], mai ales atunci când sunt consumate repetat între mese.

Carbogazoasă, acidă sau îndulcită?

În limbajul obișnuit folosim adesea termenul de „băuturi acidulate” pentru sucurile carbogazoase. Din punct de vedere al sănătății dentare, trebuie să analizăm separat două caracteristici: cantitatea de zahăr și aciditatea băuturii.

  • 1

    Zahărul favorizează apariția cariilor dentare. Bacteriile din cavitatea orală, în special cele din placa microbiană (numită și biofilm) folosesc zahărul și produc acizi care determină pierderea mineralelor din smalț [4].

  • 2

    Aciditatea băuturii poate acționa direct asupra suprafeței dentare și poate produce eroziune dentară; zonele cu smalțul erodat pot fi sensibile la rece, dulce și atingere, și, în plus, aceste suprafețe rugoase favorizează acumularea biofilmului bacterian și cresc riscul de apariție a cariilor [5].

  • 3

    Variantele „zero” sau „fără zahăr” sunt mai puțin cariogene, însă conțin diverși acizi (printre care, de exemplu, și acidul citric) care pot eroda dinții [6].

  • 4

    Apa carbogazoasă simplă este ușor acidă și poate avea un potențial eroziv redus asupra smalțului, însă efectul său este mult mai mic decât cel al sucurilor carbogazoase [7].

Putem vorbi despre o dependență de băuturi carbogazoase?

Putem vorbi despre un consum problematic sau despre o dependență de băuturile carbogazoase, însă termenul trebuie folosit cu prudență. Cofeina are un potențial adictiv documentat și poate produce toleranță, dorință intensă de consum și simptome de sevraj, precum dureri de cap, oboseală și iritabilitate [8]. Zahărul activează circuitele cerebrale ale recompensei și poate favoriza pofta, consumul repetat și pierderea controlului, deși existența „dependenței de zahăr” la om rămâne discutată [9]. Prin urmare, atașamentul față de aceste băuturi pare să rezulte din această asociere între cofeină, gustul dulce, aromă, efervescență, recompensă și obișnuință.

Contează cât bem și cum bem

O băutură consumată în câteva minute, în timpul mesei, menține un contact mai scurt cu dinții decât aceeași băutură sorbită din când în când, timp de câteva ore. Utilizarea unui pai limitează, de asemenea, expunerea dinților la acizi, în timp ce obiceiul de a ține lichidul în gură sau de a-l plimba printre dinți crește contactul cu suprafețele dentare. În mod natural, saliva neutralizează aciditatea și furnizează minerale care pot repara smalțul, dar are nevoie de timp pentru aceasta. De aceea este atât de important să reducem frecvența episoadelor acide [5].

Cum păzim dinții de efectele băuturilor acidulate?

Apa plată poate rămâne alegerea principală pentru hidratare, iar băuturile acidulate pot fi păstrate pentru ocazii speciale și consumate în timpul meselor, eventual folosind un pai.

După consumul unei băuturi acidulate, clătiți gura cu apă și evitați periajul imediat și agresiv [10], pentru că suprafața dentară expusă la acid este mai vulnerabilă la acțiunea mecanică a periuței, iar prismele de smalț sunt dislocate mai ușor. Dacă preferați o abordare precaută, puteți aștepta aproximativ 30 de minute, apoi periați delicat, folosind o periuță cu peri moi și o pastă de dinți fluorurată [11].

Băuturile acidulate pot părea atrăgătoare în sezonul estival, însă consumul lor frecvent expune dinții atât la acțiunea zahărului, cât și la cea a acizilor. Reducerea frecvenței cu care le consumăm, alegerea apei pentru hidratarea zilnică și o igienă orală corectă contribuie la prevenirea cariilor și a eroziunii dentare.

Surse:

[1] Remedios, L., Roy-Gagnon, M.-H., Vanderlee, L., Hammond, D., & Potvin Kent, M. (2024). The impact of exposure to sugary drink marketing on youth brand preference and recall: A cross-sectional and multi-country analysis. BMC Public Health, 24, 3275. https://doi.org/10.1186/s12889-024-20770-9

[2] Beets, M. W., Burkart, S., Pfledderer, C. D., Adams, E., Weaver, R. G., Armstrong, B., Brazendale, K., Zhu, X., McLain, A., Turner-McGrievy, G., Pate, R., Kaczynski, A., Fairchild, A., Saelens, B., Parker, H., Yaroch, A. L., Eglitis, E., & Holmes, A. J. (2025). Differences in children’s food and beverage consumption between school and summer: Three-year findings from the What’s UP (Undermining Prevention) with Summer observational cohort study. BMC Public Health, 25, 2431. https://doi.org/10.1186/s12889-025-23446-0

[3] International Association of Paediatric Dentistry. (2022). Management of dental erosion: Foundational articles and consensus recommendations. https://iapdworld.org/wp-content/uploads/2022/08/2022_07_management-of-dental-erosion.pdf

[4] World Health Organization. (2025a, August 14). Sugars and dental caries. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/sugars-and-dental-caries

[5] Inchingolo, A. M., Malcangi, G., Ferrante, L., Del Vecchio, G., Viapiano, F., Mancini, A., Inchingolo, F., Inchingolo, A. D., Di Venere, D., Dipalma, G., & Patano, A. (2023). Damage from carbonated soft drinks on enamel: A systematic review. Nutrients, 15(7), 1785. https://doi.org/10.3390/nu15071785

[6] Eckhart, S. D., Brewster, J. A., & Curtis, D. C. (2022). The erosive potential of sugar-free waters on cervical dentin. JADA Foundational Science, 1, Article 100009. https://doi.org/10.1016/j.jfscie.2022.100009

[7] Parry, J., Shaw, L., Arnaud, M. J., & Smith, A. J. (2001). Investigation of mineral waters and soft drinks in relation to dental erosion. Journal of Oral Rehabilitation, 28(8), 766–772. https://doi.org/10.1046/j.1365-2842.2001.00795.x

[8] Jain, S., Srivastava, A. S., Verma, R. P., & Maggu, G. (2019). Caffeine addiction: Need for awareness and research and regulatory measures. Asian Journal of Psychiatry, 41, 73–75. https://doi.org/10.1016/j.ajp.2017.01.008

[9] DiNicolantonio, J. J., O’Keefe, J. H., & Wilson, W. L. (2018). Sugar addiction: Is it real? A narrative review. British Journal of Sports Medicine, 52(14), 910–913. https://doi.org/10.1136/bjsports-2017-097971

[10] American Dental Association. (2025). Dental erosion. https://www.ada.org/resources/ada-library/oral-health-topics/dental-erosion

[11] Fernández, C. E., Silva-Acevedo, C. A., Padilla-Orellana, F., Zero, D., Saads Carvalho, T., & Lussi, A. (2024). Should we wait to brush our teeth? A scoping review regarding dental caries and erosive tooth wear. Caries Research, 58(4), 454–467. https://doi.org/10.1159/000538862