Vacanța de vară vine cu zile lungi și călduroase și cu foarte multe tentații: înghețată, fructe coapte, cafele de tip frappé, sucuri reci și smoothie-uri pline de vitamine. Toate aceste delicii conțin zahăr, iar frecvența cu care le consumăm poate influența atât sănătatea dinților, cât și sănătatea întregului organism. 

Zahărul adăugat în bunătățile pe care le cumpărăm

Organizația Mondială a Sănătății folosește termenul de „zaharuri libere” pentru zaharurile adăugate în alimente și băuturi de producător, bucătar sau chiar de persoana care consumă produsul, precum și pentru cele din miere, siropuri, sucuri și concentrate de fructe. Zahărul aflat în mod natural în structura fructelor și legumelor sau în lapte nu intră în această categorie [1].

Cantitatea zilnică recomandată de zaharuri libere ar trebui să fie sub 5% din aportul energetic [2]. De exemplu, pentru o alimentație de aproximativ 1.500 kcal pe zi, pragul de 5% corespunde unei cantități de aproximativ 19 g de zahăr, adică aproximativ 4 lingurițe.

De aceea, este important modul în care alegem să consumăm alimentele. De exemplu, când mâncăm o portocală, aceasta ne aduce o combinație de apă, fibre și micronutrienți, iar zaharurile sunt absorbite mai lent. Sucul natural de portocale, chiar dacă nu conține zahăr adăugat, se bea mai repede, conține mai puține fibre și expune dinții, simultan, la zahăr și la acizi.

Consumul de zahăr, mai crescut în sezonul cald

Temperaturile ridicate pot influența și cantitatea de zahăr pe care o consumăm. O analiză a cumpărăturilor gospodăriilor din SUA din perioada 2004 și 2019 a arătat că aportul de zahăr adăugat crește pe măsură ce temperatura urcă de la 12°C la 30°C. Creșterea a provenit în principal din băuturi îndulcite, precum sucurile carbogazoase și sucurile de fructe, dar și din deserturi reci (înghețată). Efectul a fost mai pronunțat în gospodăriile cu venituri mai mici și cu un nivel mai redus de educație, ceea ce sugerează că temperaturile tot mai ridicate pot accentua atât riscurile asociate consumului excesiv de zahăr, cât și inegalitățile de sănătate [3].

Zahărul este un factor de risc comun pentru sănătatea orală și generală

În ultimele decenii, medicina preventivă a studiat factorii de risc comuni sănătății generale și orale. De exemplu, un articol publicat în revista Medical Scenice în mai 2026 analizează cele mai recente perspective asupra relației dintre obezitate și caria dentară și identifică trei factori de risc comuni principali: alimentația nesănătoasă (caracterizată printr-un consum ridicat de zaharuri libere), igiena orală precară și statusul socio-economic mai scăzut [4].

Cum favorizează zahărul apariția cariilor?

După ce consumăm alimente sau băuturi cu zaharuri libere, bacteriile din cavitatea orală transformă acest zahăr în acizi, iar pH-ul de la suprafața dinților scade. Smalțul începe să piardă minerale, în special calciu și compuși ai fosforului. În mod natural, saliva neutralizează treptat aciditatea și susține remineralizarea smalțului, însă acest proces are nevoie de timp, de o perioadă fără expunere la zahăr [5].

Din acest motiv, contează și cât de des mâncăm ceva dulce. Cinci gustări dulci mici pot afecta dinții mai mult decât un singur desert mai consistent. Fiecare expunere declanșează un nou ciclu acid, iar smalțul are prea puțin timp la dispoziție pentru a-și recăpăta mineralele pierdute. O prăjitură consumată la finalul mesei produce o expunere mai bine delimitată decât aceeași cantitate de zahăr împărțită în mai multe gustări.

Cum ne bucurăm, totuși, de vară, dar cu mai puțin zahăr?

  • Apa rămâne cea mai potrivită alegere pentru hidratarea zilnică. Poate fi servită rece, cu mentă, castravete sau bucăți de fruct. Fructele întregi pot înlocui o parte dintre sucuri și deserturi [6], iar înghețata poate fi savurată ocazional, de preferat la finalul unei mese.

  • Este util să verificăm și etichetele produselor. Zahărul poate apărea sub denumiri precum zaharoză, glucoză, fructoză, dextroză, sirop de glucoză-fructoză sau concentrat de suc de fructe. Un produs prezentat drept „natural” poate conține o cantitate importantă de zaharuri libere.

  • Chiar dacă suntem în vacanță, periajul de două ori pe zi cu o pastă de dinți cu fluor și curățarea spațiilor interdentare rămâne obligatoriu.

  • Un control periodic la revenirea din vacanță este foarte util, medicul identificând zonele de demineralizare înainte de apariția unei carii dentare.

Vara poate rămâne dulce fără ca zahărul să apară în fiecare gustare și în fiecare băutură. Apa între mese, fructele întregi, deserturile consumate mai rar, la mesele principale și igiena orală corectă sunt câteva alegeri simple care protejează sănătatea pe termen lung.

Surse:

[1]. World Health Organization. (2025). Sugars and dental caries. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/sugars-and-dental-caries

[2]. World Health Organization. (2015). Guideline: Sugars intake for adults and children. World Health Organization. https://www.who.int/publications/i/item/9789241549028

[3]. He, P., Xu, Z., Chan, D., Liu, P., & Bai, Y. (2025). Rising temperatures increase added sugar intake disproportionately in disadvantaged groups in the USA. Nature Climate Change, 15, 963–970. https://doi.org/10.1038/s41558-025-02398-8

[4]. Amaro, I., Paula, A., Coelho, A., Marto, C. M., Laranjo, M., Alarico, S., Rodrigues, D., Oliveiros, B., & Carrilho, E. (2026). Obesity and dental caries: A state-of-the-art review of shared risk factors, biological mechanisms and current evidence. Medical Sciences, 14(3), 336. https://doi.org/10.3390/medsci14030336

[5]. Daruich, P., & Brizuela, M. (2023). Remineralization of initial carious lesions. In StatPearls. StatPearls Publishing. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK573067/

[6]. World Health Organization. (2025). Oral health. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/oral-health