De Ziua Mondială a Sănătății Gingivale 2026, sărbătorită pe 12 mai, Federația Europeană de Parodontologie atrage atenția asupra legăturii dintre sănătatea gingiilor și cea a întregului organism. 

Tema campaniei din acest an, „Sănătate pentru întreaga viață” (Gum Health Day: Empowering Lives), transmite importanța implicării active a pacientului în menținerea propriei sănătăți orale. Campania încurajează medicii să susțină autonomia pacienților și să îi ajute să își protejeze sănătatea prin măsuri precum igiena orală corectă, reducerea consumului de zahăr, renunțarea la fumat și controalele stomatologice regulate pentru diagnostic precoce.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că bolile orale afectează aproximativ 3,7 miliarde de oameni la nivel global, iar parodontita reprezintă o componentă importantă a acestei probleme de sănătate publică. Forma severă a bolii parodontale afectează peste un miliard de persoane, are o incidență maximă în jurul vârstei de 60 de ani și, netratată, poate conduce la pierderea dinților [1].

Importanța tratamentelor parodontale este tot mai mare, în contextul creșterii speranței de viață și al preocupării pentru menținerea unei bune calități a vieții. În acest context, păstrarea dinților naturali pe arcadă pentru o perioadă cât mai lungă a devenit o prioritate atât pentru pacienți, cât și pentru stomatologia modernă [2].

 Boala parodontală și sănătatea generală

Tot mai multe studii arată că afecțiunile parodontale sunt asociate cu boli cardiovasculare, diabet zaharat și alte probleme generale care pot influența starea de bine. Inflamația cronică și bacteriile implicate în parodontită pot influența mecanisme inflamatorii și vasculare din întregul organism [3]. De aceea, Federația Dentară Internațională urmărește gestionarea factorilor de risc comuni ai bolilor cornice netransmisibile și ai afecțiunilor orale [5].

  • Boala parodontală și afecțiunile cardiovasculare. Mai multe studii au identificat asocieri între parodontită și un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Tratamentul parodontal poate influența pozitiv anumiți indicatori, precum tensiunea arterială, elasticitatea vaselor de sânge și alți indicatori asociați asociați sănătății cardiovasculare [3].

  • Legătura dintre diabet și boala parodontală este bidirecțională. Persoanele cu diabet au un risc mai mare de a dezvolta parodontită, iar inflamația parodontală poate influența controlul glicemic [3]. Cercetările recente arată că pacienții care prezintă atât diabet, cât și boală parodontală pot avea un risc mai mare de complicații sistemice, inclusiv afectare renală și oculară [4].

  • Parodontita este asociată cu un risc crescut de afecțiuni respiratorii, în special boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), apneea obstructivă de somn și forme mai severe de infecție COVID-19 [3].

  • Femeile pot prezenta modificări gingivale în perioade asociate schimbărilor hormonale, precum pubertatea, sarcina sau menopauza. Este necesară abordarea individualizată a igienei orale în cadrul acestor modificări hormonale.[4]

  • Unele studii au găsit posibile conexiuni între parodontită și cancerul mamar [4].

  • Tot mai multe studii sugerează existența unei relații bidirecționale între sănătatea mintală și boala parodontală. Anxietatea, depresia și tulburările legate de consumul de substanțe pot influența negativ sănătatea orală prin modificări inflamatorii și prin schimbări ale comportamentelor de îngrijire, iar inflamația cronică asociată parodontitei este investigată pentru posibilul său rol în agravarea unor afecțiuni psihice și neurologice, inclusiv boala Alzheimer [6], [7].

 Cum putem preveni boala gingivală?

Boala parodontală reprezintă o inflamație a țesuturilor care susțin dinții, provocată în principal de acumularea de bacterii, urmată de răspunsul inflamator al întregului organism. Această inflamație generalizată poate duce la activarea altor afecțiuni cu cauză preponderent inflamatorie (boli cardiovasculare, diabet etc). Ca urmare, prevenția constă în măsuri simple, aplicate constant [4]:

  • periaj dentar corect, de două ori pe zi;

  • utilizarea mijloacelor auxiliare de igienizare, precum ața dentară sau periuțele interdentare;

  • reducerea consumului excesiv de zahăr;

  • renunțarea la fumat;

  • controale stomatologice regulate, ideal minim de două ori pe an sau conform indicaților medicului curant;

  • prezentarea la medic la primele semne de sângerare gingivală, inflamație sau halenă persistentă (miros neplăcut de la nivelul cavității orale).

Ziua Mondială a Sănătății Gingivale 2026 aduce în prim-plan un mesaj susținut tot mai puternic de cercetarea medicală actuală: sănătatea orală și sănătatea generală sunt interconectate. In plus, tratamentul stomatologic corect, realizat etapizat și adaptat fiecărui pacient, poate permite păstrarea dinților naturali chiar și în prezența bolii parodontale.

Surse

[1]. World Health Organization. (2023). Global oral health status report. https://www.who.int/team/noncommunicable-diseases/global-status-report-on-oral-health-2022

[2]. Newman, M. G., Takei, H. H., Klokkevold, P. R., & Carranza, F. A. (2012). Carranza’s Clinical Periodontology (11th ed.). Saunders Elsevier.

[3]. Herrera, D., Molina, A., Buhlin, K., Klinge, B., & Sanz, M. (2024). Periodontal diseases and cardiovascular diseases: Consensus and current evidence. European Journal of General Practice, 30(1), 2320120. https://doi.org/10.1080/13814788.2024.2320120

[4]. European Federation of Periodontology. (2026). Gum Health Day 2026 sparks global conversation to empower lives through oral health. https://www.efp.org/press-media/gum-health-day-2026-sparks-global-conversation-to-empower-lives-through-oral-health/

[5]. FDI World Dental Federation. Global Periodontal Health Project. https://fdiworlddental.org/gphp

[6]. Kisely, S. (2023). Periodontal health and psychiatric disorders. Current Oral Health Reports, 10, 111–116. https://doi.org/10.1007/s40496-023-00339-y

[7]. Ball, J., & Darby, I. (2022). Mental health and periodontal and peri-implant diseases. Periodontology 2000, 90(1), 106–124. https://doi.org/10.1111/prd.12452