Restaurările directe, cunoscute sub denumirea de „obturații” sau „plombe”, permit refacerea aspectului, formei și funcției unui dinte în cabinetul stomatologic, fără intervenția laboratorului dentar, fiind soluții rapide și eficiente pentru numeroase afecțiuni stomatologice.

Când se recomandă restaurările directe?

Restaurările directe pot fi recomandate în mai multe situații clinice:

  • carii dentare;
  • obturații vechi care trebuie reparate sau înlocuite;
  • dinți fracturați;
  • dinți afectați de uzură;
  • anumite modificări ale ocluziei, adică ale modului în care se întâlnesc dinții în timpul masticației.

Studiile clinice arată că restaurările directe din rășini compozite pot fi utilizate chiar și pentru defecte extinse ale premolarilor și molarilor. Rezultatul depinde de dimensiunea restaurării, de numărul suprafețelor afectate, de relieful dintelui (de numărul de cuspizi sau de vârfuri de pe suprafața dintelui care participă la masticație) și de experiența medicului [1].

Cum se realizează restaurările directe

La prima consultație, medicul examinează dintele, realizează fotografii, scanări intraorale și analiza ocluziei. La nevoie, recomandă și investigații radiologice. Medicul stabilește cauzele pierderii de substanță (carie simplă sau complicată, uzură, fractură) și evaluează dacă dintele poate fi restaurat direct.

În cazul cariilor, tratamentul începe prin îndepărtarea țesutului afectat, medicul conservând structurile sănătoase ale dintelui. Pentru fracturi, uzuri sau pentru corecții de formă a dintelui poate fi suficientă o pregătire minimă a suprafeței.

În anumite cazuri de uzură dentară, restaurarea poate fi realizată printr-o tehnică aditivă, fără îndepărtarea țesutului dentar sănătos. Suprafețele pe care va fi aplicat materialul sunt curățate și pregătite printr-o sablare fină, pentru a asigura o adeziune cât mai bună a restaurărilor [2].

Dintele este izolat cu diga pentru a împiedica pătrunderea salivei în zona de lucru. Acest control al umidității este esențial pentru obținerea unei adeziuni corecte a materialului de obturație și, în consecință, creșterea stabilității în timp a restaurării [3].

Urmează pregătirea smalțului și a dentinei și aplicarea sistemului adeziv care leagă materialul de obturație de țesuturile naturale. Ulterior, medicul aplică rășina compozită, o modelează pentru a reface anatomia dintelui și realizează fotopolimerizarea cu o  lampă care emite lumină albastră. Lumina activează substanțele fotosensibile din compozit și declanșează o reacție chimică prin care materialul trece de la o consistență moale, ușor de modelat, la una solidă și rezistentă.

Ce sunt injectările cu rășini compozite?

Materialul de obturație poate fi aplicat în straturi succesive sau printr-o tehnică de injectare.

În cel de-al doilea caz, forma viitoarei restaurări este planificată în prealabil cu ajutorul unor softuri de specialitate, pe baza cărora medicul realizează un ghid de restaurare (o matriță), negativul formei finale a dintelui. Ulterior, în cabinet, rășina compozită fluidă este injectată în spațiul creat între dinte și ghid, permițând obținerea unei restaurări corecte și predictibile. Prin această tehnică pot fi realizate simultan mai multe restaurări directe, în cadrul aceleiași ședințe [4].

Finisarea și lustruirea pentru confort și estetică

După etapa de fotopolimerizare, medicul verifică forma și aspectul restaurării și cât de ușor se poate realiza igienizarea acasă.  De asemenea, verifică modul în care restaurarea se integrează în mușcătură, atât în poziție statică, cât și în timpul mișcărilor mandibulei. La final, restaurarea este finisată și lustruită pentru obținerea unei suprafețe netede.

În general, tratamentul unui dinte afectat de carie, uzură sau fractură se realizează într-o singură ședință. Pentru cazurile extinse sunt necesare etape suplimentare de diagnostic, planificare și testare înaintea ședinței de restaurare propriu-zise.

Surse

[1] Hofsteenge, J. W., Scholtanus, J. D., Özcan, M., Nolte, I. M., Cune, M. S., & Gresnigt, M. M. M. (2023). Clinical longevity of extensive direct resin composite restorations after amalgam replacement with a mean follow-up of 15 years. Journal of Dentistry, 130, 104409. https://doi.org/10.1016/j.jdent.2023.104409

[2] Blasi Beriain, M., Rocca, G. T., Franchini, L., Dietschi, D., & Saratti, C. M. (2022). Rehabilitation of Worn Dentition with Direct Resin Composite Restorations: A Case Report. Dentistry Journal, 10(4), 51. https://doi.org/10.3390/dj10040051

[3] Miao, C., Yang, X., Wong, M. C. M., Zou, J., Zhou, X., Li, C., & Wang, Y. (2021). Rubber dam isolation for restorative treatment in dental patients. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2021(5), CD009858. https://doi.org/10.1002/14651858.CD009858.pub3

[4] Tolotti, T., Sesma, N. and Mukai, E. (2025), Evolution of the Guided Direct Composite Resin Technique in Restorative Dentistry: A Systematic Review. J Esthet Restor Dent, 37: 902-919. https://doi.org/10.1111/jerd.13329