Frenectomia este o procedură utilizată frecvent în stomatologia pediatrică, în special în cazul sugarilor cu dificultăți de alăptare și al copiilor cu tulburări de masticație, de înghițire a alimentelor sau de vorbire [1]. În acest articol explicăm ce sunt frenurile orale, când poate fi indicată frenectomia și cum se realizează această procedură în clinica noastră.

Ce sunt frenurile și care este rolul lor?

Frenurile sunt benzi subțiri formate din mucoasă, țesut conjunctiv și, în anumite situații, fibre musculare [2], [3]. Frenul lingual leagă partea inferioară a limbii de planșeul (baza) cavității orale și contribuie la stabilizarea și coordonarea mișcărilor acesteia. Frenul labial superior și frenul labial inferior conectează buzele cu gingia care acoperă maxilarul și mandibula.

Astfel, frenurile au o influență importantă asupra alimentației, vorbirii și chiar fizionomiei.

Anchiloglosia, principala indicație pentru frenectomia linguală

Una dintre cele mai frecvente indicații ale frenectomiei linguale este anchiloglosia (cunoscută și sub denumirea de „limbă scurtă”), o anomalie congenitală în care frenul lingual restricționează mobilitatea limbii [1].

Procesul de alăptare se realizează prin mișcări coordonate de înălțare și extensie ale limbii. În cazurile de „anchiloglosie simptomatică” [4], sugarul are dificultăți în timpul alăptării și obosește, iar mama poate simți disconfort și durere în timpul hrănirii copilului. La copiii mai mari, frenul scurt poate influența pronunția anumitor sunete, mobilitatea limbii și dezvoltarea armonioasă a feței [5].

Un studiu realizat în Spania pe 2333 de nou-născuți a arătat că incidența anchiloglosiei este 7,84% [3]. Academia Americană de Pediatrie susține, totuși, că această afecțiune nu poate fi diagnosticată doar observând aspectul frenului la consultație, pentru că aproximativ 50% dintre copiii cu modificări anatomice nu au, de fapt, dificultăți la alăptare [4].

Așadar, nu orice fren scurt necesită un tratament chirurgical. Acesta trebuie recomandat individualizat la pacienții cu simptome, adică la cei cu dificultăți la alăptare. În multe situații, managementul corect implică o colaborare între medicii pedodont, chirurg, ortodont, logoped și pediatru [5], [6].

Cum se desfășoară procedura?

Frenectomia este, de regulă, o intervenție minim invazivă și de scurtă durată, realizată cu instrumente chirurgicale clasice, electrocauter sau laser dentar [7], în funcție de particularitățile cazului și de experiența medicului.

La copii, intervenția se face, de obicei, sub anestezie locală.

După procedură, copilul poate prezenta un ușor disconfort timp de câteva zile, însă vindecarea este, în general, rapidă. În anumite cazuri, medicul poate recomanda, pe lângă exercițiile funcționale și controale periodice, colaborarea cu logopedul pentru susținerea dezvoltării corecte a funcțiilor orale [6].

Concluzie

Frenectomia nu este un tratament standardizat pentru orice fren care pare mai scurt. Este o procedură indicată atunci când micul pacient are simtome neplăcute și probleme funcționale (dificultăți la alimentație, înghițire și la pronunțarea cuvintelor), sau atunci când apar modificări ortodontice. Numeroase studii arată că, acolo unde există indicație clară, frenectomia îmbunătățește semnificativ experiența alăptării, iar copiilor mai mari le redă confortul și capacitarea de a se dezvolta armonios.

Surse

[1]. Thomas, J., Bunik, M., Holmes, A., Keels, M. A., Poindexter, B., Meyer, A., Gilliland, A., Section on Breastfeeding, Section on Oral Health, Council on Quality Improvement and Patient Safety, Committee on Fetus and Newborn, & Section on Otolaryngology-Head and Neck Surgery. (2024). Identification and management of ankyloglossia and its effect on breastfeeding in infants: Clinical report. Pediatrics, 154(2), e2024067605. https://doi.org/10.1542/peds.2024-067605

[2]. Mills, N., Keough, N., Geddes, D.T., Pransky, S.M. and Mirjalili, S.A. (2019), Defining the anatomy of the neonatal lingual frenulum. Clin. Anat., 32: 824-835. https://doi.org/10.1002/ca.23410

[3]. Guinot, F., et al. (2022). Tongue-tie: Incidence and outcomes in breastfeeding after frenotomy. Journal of Clinical Pediatric Dentistry, 46(2), 121–126. https://doi.org/10.22514/jocpd.2022.023

[4]. American Academy of Pediatric Dentistry. (2025). Policy on management of the frenulum in pediatric patients. The Reference Manual of Pediatric Dentistry. American Academy of Pediatric Dentistry; 80-5. https://www.aapd.org/globalassets/media/policies_guidelines/p_mgmt_frenulum.pdf

[5]. Frezza A, Ezeddine F, Zuccon A, Gracco A, Bruno G, De Stefani A. (2023). Treatment of Ankyloglossia: A Review. Children. Nov 14;10(11):1808. https://doi.org/10.3390/children10111808

[6]. Canadian Academy of Pediatric Dentistry. (2024). Position statement: Ankyloglossia and breastfeeding. https://www.capd-acdp.org/Education/Ankyloglossia-and-Breastfeeding

[7]. Rakhunde, P. M., et al. (2024). Surgical correction of ankyloglossia using diode laser. Cureus, 16(6). https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11233453/