Un zâmbet fermecător înseamnă mai mult decât alinierea perfectă a dinților sau decât albul strălucitor al smalțului. Deși necesare, acestea nu sunt suficiente. Un zâmbet fermecător vine din inimă, din deschidere, încredere și autenticitate.
Totuși, pentru a te simți confortabil în pielea ta, pentru a fi relaxat și încrezător, este important să știi că ai un zâmbet sănătos, simetric, că nu ai carii vizibile, gingivită sau retracție gingivală.
Efectele psihosociale ale zâmbetului frumos
Un zâmbet sănătos îți crește încrederea în tine, influențează prima impresie pe care o creezi în interacțiunile sociale și susține comunicarea interpersonală. Studiile arată că oamenii își formează o primă impresie privind măsura în care o persoană este de încredere sau amenințătoare în câteva milisecunde [1], [2]. De aceea, este important să zâmbești! Fețele care zâmbesc sunt evaluate ca fiind mai prietenoase și mai demne de încredere [3].
Doi psihologi de la Central Washington University, Mary Radeke și Anthony Stahelski, au realizat un experiment în care au arătat participanților câte șase fotografii cu fețe de femei și bărbați, tineri și vârstnici, având trei variante de expresie: zâmbet, expresie neutră și expresie încruntată. Participanții au evaluat apoi persoanele din poze din perspectiva mai multor trăsături de personalitate (atractivitate, onestitate, amenințare etc.) [4].
Zâmbetul a produs un efect de nimb/halou [5], privitorii atribuind trăsături pozitive și mai multe calități persoanelor care zâmbeau. Mai interesant chiar, impactul expresiei feței a fost mai puternic decât impactul stereotipurilor de gen și vârstă. De exemplu, o persoană zâmbitoare mai în vârstă a fost percepută mai agreabilă, mai caldă și mai competentă comparativ cu o persoană mai tânără, dar încruntată [4].
Sănătatea, frumusețea și siguranța de sine
merg mână în mână.
Ce facem însă când zâmbetul este ascuns sub masca de protecție, ca în cabinetul stomatologic? Perioada pandemiei de coronavirus a fost un bun prilej pentru a studia interacțiunile și reacțiile umane în aceste condiții.
Zâmbetul, chiar și sub masca de protecție, influențează modul în care persoana este percepută de cei din jur în termeni de atractivitate, încredere și competență, comparativ cu o expresie neutră [6].
Zâmbetul și fericirea
Una dintre dilemele noastre a fost dacă zâmbim fiindcă suntem fericiți sau, poate, devenim mai fericiți pentru că zâmbim?
În psihologie, această problemă este cunoscută sub numele de Facial Feedback Hypothesis, ipoteza conform căreia expresiile faciale nu doar reflectă emoțiile, ci le pot și influența. Ideea are rădăcini mai vechi, încă din secolul al XIX-lea, când Charles Darwin [7] sugera că exprimarea liberă a unei emoții poate intensifica trăirea acesteia, în schimb reprimarea acestor semne exterioare atenuează emoția.
În secolul al XX-lea, teoria a fost testată experimental. Unul dintre cele mai cunoscute studii este cel realizat în anul 1988 [8]. Cercetătorii au folosit o metodă ingenioasă: participanții țineau un creion fie între dinți (activând mușchii implicați în zâmbet), fie între buze (inhibând acești mușchi). Fără a li se spune că experimentul vizează emoțiile, li s-a cerut să evalueze desene umoristice. Rezultatele au arătat că persoanele care activau mușchii zâmbetului apreciau desenele ca fiind mai amuzante decât celelalte. Concluzia a fost că activarea musculaturii faciale asociate zâmbetului poate influența starea emoțională.
În anii următori, ipoteza a fost intens dezbătută și au fost realizate numeroase studii pe această temă. De exemplu, în 2012, Tara Kraft și Sarah Pressman au arătat că participanții care mențineau o expresie asociată zâmbetului în timpul unei sarcini stresante prezentau un ritm cardiac mai scăzut în faza de recuperare decât cei cu expresie neutră. Aceste rezultate sugerează că activarea musculaturii faciale implicate în zâmbet poate modula răspunsul fiziologic la stres și poate contribui la o mică creștere a afectelor pozitive [9].
Totuși, fiindcă au apărut și rezultate contradictorii, în 2022 a fost realizat un studiu internațional, coordonat de Nicholas A. Coles și colaboratorii săi, în cadrul proiectului Many Smiles Collaboration [10]. Cercetarea a implicat 3.878 de participanți din 19 țări. Rezultatele au arătat că activarea expresiei faciale asociate zâmbetului produce o creștere mică, dar semnificativă statistic, a experienței emoționale pozitive. Efectul nu este uriaș, dar există și este replicabil.
În concluzie
Așadar, zâmbetul nu creează singur o stare profundă de fericire și nu rezolvă problemele emoționale complexe, însă poate amplifica sau facilita o dispoziție pozitivă, poate influența modul în care percepem o situație și felul în care ne simțim.
De aceea, merită să te îndrăgostești de zâmbetul tău. Un zâmbet sănătos și îngrijit nu este doar o expresie a stării tale interioare, ci și un aliat al încrederii în sine, al comunicării și al relațiilor cu ceilalți. Iar această relație cu propriul zâmbet se construiește prin gesturi simple, dar consecvente: îngrijirea zilnică acasă, prin periaj corect și folosirea mijloacelor de igienă orală, și prin colaborarea periodică cu medicul stomatolog, care te ajută să menții sănătatea și armonia zâmbetului tău pe termen lung. Uneori, a avea grijă de zâmbetul tău este una dintre cele mai simple forme de grijă față de tine însuți.
SURSE
[1] Bar, M., Neta, M., & Linz, H. (2006). Very first impressions. Emotion, 6(2), 269–278. https://doi.org/10.1037/1528-3542.6.2.269
[2] Willis, J., & Todorov, A. (2006). First Impressions: Making Up Your Mind After a 100-Ms Exposure to a Face. Psychological Science, 17(7), 592–598. https://doi.org/10.1111/j.1467-9280.2006.01750.x
[3] Otta, E., Abrosio, F. F. E., & Hoshino, R. L. (1996). Reading a Smiling Face: Messages Conveyed by Various Forms of Smiling. Perceptual and Motor Skills, 82(3_suppl), 1111-1121. https://journals.sagepub.com/doi/10.2466/pms.1996.82.3c.1111
[4] Radeke, M.K., Stahelski, A.J. Altering age and gender stereotypes by creating the Halo and Horns Effects with facial expressions. Humanit Soc Sci Commun 7, 14 (2020). https://doi.org/10.1057/s41599-020-0504-6
[5] Thorndike EL (1920) A constant error in psychological ratings. J Appl Psychol 4:25–29. https://doi.org/10.1037/h0071663
[6] Hopfensitz, A., & Mantilla, C. (2023). Smiles behind a mask are detectable and affect judgments of attractiveness, trustworthiness, and competence. Journal of Economic Psychology, 98, 102650. DOI: 10.1016/j.joep.2023.102660; https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0167487023000612
[7] Darwin, C. (1967). Expresia emotiilor la om si animale. Despre instinct. Editura Academiei Române.
[8] Strack, F., Martin, L. L., & Stepper, S. (1988). Inhibiting and facilitating conditions of the human smile: A nonobtrusive test of the facial feedback hypothesis. Journal of Personality and Social Psychology, 54(5), 768–777. https://doi.org/10.1037/0022-3514.54.5.768
[9] Kraft, T. L., & Pressman, S. D. (2012). Grin and bear it: The influence of manipulated facial expression on the stress response.Psychological Science, 23(11), 1372–1378. DOI: 10.1177/0956797612445312
[10] Coles NA, March DS, Marmolejo-Ramos F, et al. (2022). A multi-lab test of the facial feedback hypothesis by the Many Smiles Collaboration. Nat Hum Behav. 2022 Dec;6(12):1731-1742. doi: 10.1038/s41562-022-01458-9. Epub 2022 Oct 20. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36266452/
