Albirea dentară este una dintre cele mai frecvente proceduri estetice din stomatologie. Popularitatea ei a crescut considerabil în ultimii ani, odată cu dorința pacienților de a avea un zâmbet mai luminos și mai armonios.

De-a lungul istoriei, au fost documentate zâmbete modeste, cu buzele lipite, și doar pe la începutul secolului al XX-lea au apărut zâmbetele largi, care dezvăluie dinții, și mai ales în imaginile reprezentative din istoria americană. Schimbarea aspectului zâmbetului poate fi pusă în legătură, pe de o parte, cu dezvoltarea stomatologiei și cu schimbările atitudinilor față de frumusețe, în prezent norma fiind zâmbetul alb, ca la Hollywood [1].

Totuși, în jurul procedurii de albire a dinților circulă numeroase informații, unele corecte, altele incomplete sau eronate. În acest articol vom dezbate trei mituri și vom căuta răspunsurile corecte în literatura de specialitate.

Mit 1: după albirea dentară trebuie urmată o „dietă albă”

Unul dintre cele mai răspândite sfaturi este ca, după albire, pacientul să evite alimentele și băuturile colorate și să adopte o așa-numită „dietă albă”. Această recomandare este adesea transmisă pacienților din prudență, însă dovezile științifice recente nu susțin necesitatea unor restricții alimentare stricte.

O meta-analiză publicată în 2024 a analizat 5 studii clinice privind influența alimentației asupra stabilității culorii dinților după albire (acasă sau în cabinet) imediat și la distanță de o lună de la tratament. Concluziile studiului arată că restricțiile alimentare nu produc diferențe semnificative statistic în rezultatul cromatic al tratamentului [2]. Astfel, atunci când procedura este realizată corect și cu agenți de albire adecvați, impactul alimentației asupra rezultatului final este foarte limitat.

Mit 2: albirea acasă, cu produse din comerț, este la fel de sigură ca albirea din cabinet

Albirea dentară realizată la domiciliu poate fi sigură și eficientă atunci când este recomandată și monitorizată de medicul stomatolog. Acesta stabilește concentrația agentului de albire și durata aplicării, în funcție de situația clinică a fiecărui pacient. Comparativ cu albirea din cabinetul stomatologic, medicul recomandă pentru acasă doze mai mici aplicate pe perioade mai lungi de timp.

În schimb, produsele cumpărate din comerț și utilizate fără o evaluare clinică prealabilă nu țin cont de cauza colorației, de sensibilitatea dentară sau de starea țesuturilor orale, aspecte unice pentru fiecare pacient în parte. Din dorința de a grăbi procesul de albire, doza poate fi mai mare, iar lipsa controlului medical poate duce la iritații gingivale, sensibilitate dentară sau rezultate inegale [3].

Mit 3: albirea dentară compromite integritatea smalțului

O altă temere frecventă este aceea că albirea ar deteriora smalțul dentar. Substanțele utilizate în albire, precum peroxidul de hidrogen sau peroxidul de carbamidă, acționează prin reacții de oxidare asupra pigmenților care colorează smalțul [4]. Pigmenții organici sunt transformați în compuși incolori și hidrofili, iar o parte  dintre produși se descompun chiar până la apă, fiind ușor de eliminat [5].

Studiile arată că utilizarea peroxidului de hidrogen în produsele de albire, fără controlul medicului stomatolog, poate influența temporar microduritatea smalțului dentar (adică rezistența și gradul său de mineralizare) și poate avea ca efecte secundare hipersensibilitatea dentinară și iritația gingivală. De aceea, în practica clinică este recomandată utilizarea produselor cu concentrații și aciditate reduse, pentru a obține rezultatele dorite, minimizând în același timp impactul asupra țesuturilor dentare [4].

La Med Artis Dent, utilizăm sistemul de albire Philips Zoom, pe bază de peroxid de hidrogen în concentrație de 6%, activat cu ajutorul unei lămpi cu LED-uri albastre. Tratamentul este realizat în condiții de siguranță, cu protecția atentă a gingiilor printr-un gel special aplicat de medic înainte de începerea procedurii. Ulterior, pentru confortul tău, îți este recomandat un gel cu tehnologie ACP (fosfat de calciu amorf), care contribuie la reducerea hipersensibilității și la remineralizarea smalțului, formând un strat protector la nivelul dinților.

Concluzie

În concluzie, albirea dentară este o procedură sigură și eficientă atunci când este realizată pe baza unui diagnostic corect și a unor protocoale validate științific. Deși există numeroase mituri în jurul acestei intervenții, dovezile actuale arată că restricțiile alimentare stricte nu sunt necesare, că albirea realizată sub supraveghere medicală oferă un profil de siguranță ridicat și că smalțul dentar nu este afectat atunci când tratamentul este indicat corect și controlat de medic.

Alegerea informată și colaborarea cu medicul stomatolog rămân esențiale pentru obținerea unui rezultat estetic predictibil și pentru menținerea sănătății orale pe termen lung.

Surse

[1]. Goldstein, R. E. (2018). Esthetics in dentistry (3rd ed.). Wiley-Blackwell.

[2]. Hardan, L., Bourgi, R., Flores-Ledesma, A., Devoto, W., Devoto, E., Fernández-Barrera, M. Á., Kharouf, N., & Cuevas-Suárez, C. E. (2024). Is a White Diet Necessary for Tooth Bleaching Procedures? A Systematic Review and Meta-Analysis. Dentistry Journal, 12(4), 118. https://doi.org/10.3390/dj12040118.

[3]. Kury M, Prunes BB, Saraceni CHC, Hilgert LA, Fronza BM, Lima AF. Clinical decision-making in tooth bleaching based on current evidence: A narrative review. Dent Mater. 2025 May;41(5):536-552. https://doi.org/10.1016/j.dental.2025.03.002

[4]. Li K, Chen S, Wang J, Xiao X, Song Z, Liu S. Tooth whitening: current status and prospects. Odontology. 2024 Jul;112(3):700-710. https://doi.org/10.1007/s10266-024-00914-4.

[5]. Carey CM. Tooth whitening: what we now know. J Evid Based Dent Pract. 2014 Jun;14 Suppl:70-6. https://doi.org/10.1016/j.jebdp.2014.02.006.