Sănătatea dinților și a gingiilor depinde de o interacțiune complexă între factori genetici, de mediu și comportamentali. În timp ce anumite predispoziții genetice pot influența riscul de apariție al afecțiunilor dentare, mediul și comportamentul adesea nuanțează modul în care acest risc se manifestă în viața de zi cu zi.
Numeroase studii au arătat rolul important al anumitor gene în anomaliile de dezvoltare a dinților, în apariția afecțiunilor parodontale sau în riscul mai crescut la cancer. O cercetare publicată în martie 2025 a identificat 25 de afecțiuni stomatologice cu o puternică componentă genetică1). Totuși, aceste boli nu apar strict ca defecte ale unei anumite gene, ci ca o consecință a interacțiunilor cu mediul, pe de o parte, și a comportamentelor noastre pe de altă parte2).
Mediul social are și el un puternic impact asupra sănătății, observându-se o creștere a incidenței cariei la pacienții cu status socioeconomic mai scăzut (descris prin educație, venituri sau ocupație), indiferent de vârstă3). La fel arată și studiile privind apariția cancerului în zona capului și gâtului4), în timp ce pentru traumatisme sau afecțiunile articulației temporomandibulare intervin și alți factori precum vârsta, sexul, educația, factorii psihologici și culturali5).
Și mediul fizic influențează sănătatea dinților în mod direct (prin accesul la fluor în apa potabilă) sau indirect, schimbările climatice și poluarea afectând sănătatea generală (prin probleme cardiovasculare, nutriționale, de sănătate psihică etc.). Mediul de lucru, în particular, poate determina anumite probleme specifice care scad calitatea vieții.
3 obiceiuri bune, esențiale pentru sănătatea orală
Există un consens cu privire la beneficiile comportamentelor sanogene, acele lucruri pe care le putem schimba în rutina noastră zilnică pentru a evita îmbolnăvirea. Printre aceste obiceiuri bune sunt: (a) igiena orală corectă, (b) vizitele regulate la stomatolog, cu realizarea tratamentelor la timp și (c) alimentația echilibrată, cu un consum moderat de zahăr6).
Dacă asupra moștenirii genetice sau a factorilor de mediu nu avem o influență directă, ne putem schimba stilul de viață. Ne putem imagina cum ar arăta viața noastră fără durere, fără probleme estetice, dar cu dinți frumoși, respirație proaspătă, tonus psihic bun. Pentru unii, această nouă viață este ușor accesibilă, în timp ce pentru alții va însemna, mai întâi, un tratament de reabilitare complexă. Ținta este în față, iar zecile de studii ne asigură că, dacă ne îmbunătățim cele trei obiceiuri de mai sus, vom avea o sănătate mai bună și un nou chef de viață.
Surse:
1) Joy-Thomas, A., Lalwani, Z., Guajardo, L., Valenza, J., & Fakhouri, W. D. (2025). The Role of Genetics in Human Oral Health: A Systematic–Narrative Review. Dentistry Journal, 13(3), 133. https://doi.org/10.3390/dj13030133
2) American Dental Association. Genetics and Oral Health. https://www.ada.org/resources/ada-library/oral-health-topics/genetics-and-oral-health
3) Schwendicke F, Dörfer CE, Schlattmann P, Foster Page L, Thomson WM, Paris S. (2015). Socioeconomic inequality and caries: a systematic review and meta-analysis. J Dent Res. Jan;94(1):10-8. doi: 10.1177/0022034514557546.
4) Martins J.D., Andrade J.O.M., Freitas V.S., De Araújo T.M. Social determinants of health and the occurrence of oral cancer: A systematic literature review. Revista Salud Pública. 2015;16:786–798. doi: 10.15446/rsap.v16n5.40083.
5) Scheerman J.F.M., Van Loveren C., Van Meijel B., Dusseldorp E., Wartewig E., Verrips G.H.W., Ket J.C., Van Empelen P. (2016).Psychosocial correlates of oral hygiene behaviour in people aged 9 to 19—A systematic review with meta-analysis. Community Dent. Oral Epidemiol. 44:331–341. doi: 10.1111/cdoe.12224.
6) de Abreu MHNG, Cruz AJS, Borges-Oliveira AC, Martins RC, Mattos FF. (2021). Perspectives on Social and Environmental Determinants of Oral Health. Int J Environ Res Public Health. Dec 20;18(24):13429. doi: 10.3390/ijerph182413429.
